Tuesday, January 17, 2012

Lui Eminescu




Cu sufletul lin, cu fruntea senina

Luceafar de aur, patruns de lumina

Sper valuri privesti

Punti ascunse in cuvant ne zidesti,

Corabii scaldate in ape adanci…

Ne-invalui cu mantia-ti lina,

Pierduta-n iubirea cea pura,

Cu parul balai si ochii blanzi…

Ne chemi din codrii de arama,

Cu varfuri limpezind tainice seri,

Langa izvoarele ce-n toiul noptii

Povesti aduc si neguri risipesc…



Cantec ne esti

Si mantie stapana,

Pe-a vesniciei mari

Rasari si-apui

In sferele ceresti.


Copyright © 2012 Cristina Miller

No comments:

Post a Comment